A fost incarcata in platforma documentul de lucru privind Evaluarea impactului socio economic pentru implementarea obiectivelor Strategiei EU privind Biodiversitatea 2030. Avem rugamintea sa parcurgeti documentul si sa ne oferiti feedbackul d-voastra privind parametrii evaluati si modalitatile de evaluare a pierderilor si costurilor.

Societate civilă activă pentru dezvoltare responsabilă și durabilă în Maramureș – FEEDBACK

Studiu privind impactul socio-economic al implementării obiectivelor Strategiei UE privind biodiversitatea 2030 la nivelul județului Maramureș ca zonă model reprezentativă

Varianta pentru dezbatere – iulie 2023

Activitatea A5 – Dezvoltarea în manieră participativă a unui Studiu de impact privind implementarea Strategiei UE pentru biodiversitate 2030; studiu de caz în zona model reprezentativă Maramureș

Introducere

În cadrul proiectului ”Societate civilă activă pentru dezvoltare responsabilă și durabilă în Maramureș” – FEEDBACK, Activitatea A.5 se va realiza un Studiu privind impactul Strategiei UE privind biodiversitatea 2030 la nivelul județului Maramureș (în continuare Studiu de impact). Necesitatea evaluării impactului socio-economic legat de implemntarea țintelor Strategiei UE 2030, impact pe care proiectul FEEDBACK și-l propune să îl analizeze la nivelul județului Maramureș pentru o serie de ținte, apare din perspectiva posibilității practice ca studiul realizat să poată oferi o bază de pornire pentru o evaluarea la o scară mai mare, chiar națională, a impactului socio-economic produs prin implementarea Strategiei UE 2030.

Context

În anul 2020, Comisia Europeană a transmis către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor comunicarea Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre (în continuare Strategie UE 2030). Documentul propune o serie de acțiuni urgente pentru stoparea declinului biodiversității, acțiuni ce trebuie implementate la nivelul statelor membre. Studiul de impact nu își propune să analizeze impactul la nivelul județului Maramureș a întregului set de obiective propuse prin Strategia UE. Demersul proiectului FEEDBACK va avea în vedere evaluarea impactului socio-economic pentru următoarele obiective:

• obiectivul de 30% din suprafața terestră protejată legal;

• setul de criterii de planificare adecvată pentru gestionarea zonelor protejate (management efectiv);

• obiectivul de 10% protecție strictă din suprafața terestră;

• protecția strictă a pădurilor cu structuri primare.

Categoriile de protecție pentru ariile naturale protejate

Modalitatea de protecție in situ a biodiversității prin desemnarea de arii protejate a ajuns azi la o complexitate ridicată cel puțin din punctul de vedere al regimului de protecție și al managementului conservativ ce trebuie aplicat. Este realizată de către IUCN o clasificare a categoriilor de arii protejate existente, dar nu întodeauna clasificarea este aplicabilă condițiilor reale existente. Mai jos regăsim un tabel centralizator pentru evidențierea categoriilor de arii naturale protejate în România în corespondență cu clasificarea IUCN. Deasemenea este precizat succint regimul de protecție aplicabil în aceste arii protejate.

Tabel nr. 1

Ariile naturale protejate desemnate în baza unor sisteme internaționale sau convenții modiale, cum ar fi siturile de patrimoniului mondial, siturile Ramsar şi siturile Natura 2000, pot fi incluse în orice categorie IUCN sau în niciuna.

Suplimentar, au fost definite prin Convenția pentru Diversitatea Biologică și alte mecanisme care pot contribui la conservarea biodiversității, respectiv ”other effective area-based conservation measures” (OECMs). Aceste suprafețe, care chiar dacă nu au ca obiectiv primar conservarea biodiversității, contribuie la conservare și chiar pot fi considerate în atingerea țintelor stabilite de Strategia UE 2030.

La nivel național, pădurile virgine și cvasivirgine definite și desemnate potrivit Ordinului 3398/2012 au un regim de protecție strictă deși nu sunt categorie de arie naturală protejată așa cum sunt acestea definite de OUG 57/2007. Așdar și acest tip de protecție poate fi avut în vedere, întrunind criterii legate de atingerea suprafeței de 10% protecție strictă.

Cu toate că există o prioritizare a tipurilor de suprafețe care pot contribui la îmbunătățirea condițiilor naturale, nu se poate cunoaște în concret proporția tipurilor de habitate ce vor fi supuse regimului de conservare și protecție. Acest lucru este valabil și pentru atingerea obiectivului de 30% suprafețe protejate dar și pentru obiectivul de 10% suprafețe strict protejate. Cunoscând acest fapt, evaluarea impactului se va concentra pe scenarii separate pe tipuri de ecosisteme: forestiere, pășuni permanente (pășuni și fânețe) și acvatice.

Având în vedere multitudinea de regimuri de protecție, pentru analiza impactului socio-economic se impune o clasificarea regimului de protecție astfel îcât să fie restrâns domeniul de aplicare al studiului și să poată fi furnizate informații cuantificabile și replicabile.

Cel mai cert regim de protecție este cel de protecție strictă. Acesta presupune no-ninterveție, motiv pentru care se cunoaște gradul în care terenurile și resursele sunt blocate, respectiv în totalitate. În această categorie intră: rezervațiile științifice, zonele de protecție strictă din parcurile naturale, naționale și rezervațiile biosferei, monumentele naturii și siturile UNESCO.

Un alt regim de protecție destul de omogen este reprezentat de siturila Natura 2000 – ariile speciale de conservare, siturile de importanță comunitară și ariile de protecție specială avifaunistică. Acestea sunt poate și cele mai structurate arii protejate din punct de vedere al reglementărilor ce însoțesc managementul și derularea activităților din interiorul acestora. Ele sunt deasemenea și prima linie în atingerea obiectivelor de protecție a 30% din suprafața Uniunii Europene.

Celelalte categorii de arii protejate rămase înafara celor de mai sus, au un regim ce impun măsuri diferite de management, diferențe care pot fi foarte mari chiar și în cadrul aceleeași categorii, cum este cazul rezervațiilor naturale. Așa stau lucrurile pentru rezervațiile naturale, parcurile naturale și zone umede de importanţă internaţională. Pentru acestea este foarte dificil de calculat pierderi sau costuri, înafara cazului în care se evaluează impactul socioeconomic pentru fiecare arie naturală protejată în particular.

Identificarea și cuantificarea impacturilor socioeconomice

Pierderile și costurile pot fi suportate de către diferite entități. Indiferent de entitatea care suportă costurile, acestea se vor regăsi în costurile totale. Asta înseamnă că și în condițiile în care se acordă compensații pentru pierderile ce pot fi evaluate sau se implementează alte mecanisme financiare de atenuare, costurile totale rămân aceleași, schimbându-se doar entitatea care le suportă, respectiv sursa de finanțare.

Costurile estimate în prezentul studiu s-au axat în principal pe costurile directe ale proprietarilor și administratorilor diferitelor categorii de folosință ale terenurilor. Felul în care reacționează agenții economici și piețele este dificil de evaluat din perspectiva costurilor pentru că există o mai mare flexibilitate în această zonă. De exemplu, o firmă comercială care tranzacționează lemn se va orienta spre piețe unde acestea sunt disponibile la un randament financiar acceptabil, fără a fi nevoiți să cumpere produse din anumite zone care devin restrictive în producția de lemn. Un proprietar sau un administrator de pădure nu poate însă să își mute locația, ramânând să suporte pierderile sau costurile ce vin odată cu stabilirea unei arii protejate pe suprafața ce o deține.

Studiul cuantifică costurile și pierderile ce apar imediat și cert odată cu desemnarea unei arii naturale protejate. În prima fază, odată cu stabilirea unui regim de protecție apar pierderi cauzate de indisponibilzarea unor resurse sau diminuarea cantităților ce pot fi incluse în circuitul economic. Mai departe, regimul de protecție conduce la scăderea valorii de piață a terenurilor incluse în ariile naturale protejate pentru că acestea nu mai pot fi utilizate într-un regim obișnuit, fiind grevate de diferite sarcini conservative. Aceste pierderi se suportă de către proprietarii sau administratorii de terenuri cu diferite destinații (silvică, agricolă etc.).

Într-o fază ulterioară apar diferite costuri care însoțesc obligațiile de protecție și conservare ale ariilor naturale protejate. Considerând aceste obligații de conservare ce apar prin stabilirea regimului de arie naturală protejată, și planurile de gestionare a acestor suprafețe vor trebui armonizate, respectiv modificate astfel încât să corepundă managementului și obiectivelor nou instituite. Adițional apar și costuri de conformare corelate cu un nivel mai ridicat de reglementare din ariile protejate, respectiv obținerea autorizațiilor, acordurilor, avizelor pentru planuri, proiecte, activități. Și aceste costuri sunt trecute majoritar în contul proprietarului sau administratorului de teren inclus la protecție.

Dintr-o perspectivă distinctă, existența ariilor naturale aduce costuri legate de implementarea regimului de protecție, costuri pe care la nivel național le suportă administratorii de arii naturale protejate. Acest tip de costuri vin din nevoia de supervizare a activităților desfășurate în ariile protejate și includ costuri administrative legate de funcționarea entității ce administrează arii protejate. În aceeași ordine de idei, pentru managementul ariilor naturale protejate apar costuri suplimentare privind elaborarare strategiei de management și ulterior aplicarea măsurilor de managent. Aceste costuri pot atige valori semnifivcative, dependente în mare măsură de categoria de arie naturală protejată.

O a treia perspectivă implică piețele și firmele care derulează operațiuni comerciale. În această zonă chestiunea devine mai volatilă pentru că există o mai mare mobilitate, iar evaluarea costurilor s-ar putea face cu o precizie mărită doar într-un sistem închis, fără piețe alternative (de exemplu). Cu alte cuvinte, în condițiile în care într-o anumită regiune care devine subiect de protecție și nu mai poate furniza un anumit produs sau îl furnizează la costuri mai mari, firmele se pot orienta către alte locații unde nu există acest tip de limitare, încercând să îsi continue activitatea la aceeași marjă de profit. Așadar, pentru companiile care comercializează produse este dificil de estimat costul pe care îl implică desemnarea de arii protejate pentru că acesta este dependent de felul în care compania își reorganizează activitatea. În principiu firmele au la dispoziție și alte variante de răspuns la diminuarea pieței într-o anumită regiune înafară de reorientarea către alte zone. Aceste soluții pot include relocarea activității, retehnologizarea pentru creșterea eficienței în condițiile reducerii materiei prime, diversificarea producție sau chiar reprofilarea. Bineînțeles că toate aceste variante vin cu costuri asociate, ideea de bază fiind că este dificilă o evaluarea a costurilor în aceste cazuri, sau chiar dacă se realizează, ea depinde de fiecare companie în parte precum și de contextul social și politic existent. Contextul social se poate referi de exemplu la disponibilitatea forței de muncă, iar cel politic la existența unor strategii de dezvoltare prinvind zona care face obiectul desemnării de arie protejată.

O altă categorie de costuri ce pot apărea la stabilirea unui regim de protecție sunt cele de oportunitate, care vor crește din cauza limitelor ce se impun odată cu stabilirea unui regim restrictiv de utilizare a resurselor și de dezvoltare locală. Este adevărat că odată cu desemnarea unor arii naturale protejate pot să se reducă costurile de oportunitate pentru unele activități, în special turismul și activitățile asociate (furnizarea de produse locale de exemplu). În aceste condiții însă trebuie avută în vedere o tranziție justă, tranziție care vine și ea cu costuri asociate legate de know-how (cunoștințe), infrastructură specifică, facilități fiscale pentru atragere intreprinzători etc. Aceste costuri sunt însă greu e estimat, fiind subiective și contextuale.

Perderile și costurile sunt estimate pe unitate de timp și suprafață, respectiv pe an și hectar. În acest fel rezultatele pot fi utile la orice scară prin multiplicare.

Tabel nr. 2

Impactul socio-economic pentru protecția strictă a 10% din suprafața pădurilor

Prin stabilirea regimului de protecție strictă pentru anumite suprafețe de pădure, întreaga resursă naturală devine indisponibilă comercial. Din acest punct de vedere costurile pot fi mai exact estimate comparativ cu alte categorii de terenuri.

Pentru regimul de protecție strictă al suprafețelor forestiere au fost analizate următoarele pierderi/costuri:

1. Diminuarea volumului de lemn recoltat;

2. Reducerea volumului de lemn disponibil pe piață;

3. Diminuarea prețului de piață a proprietății;

4. Reducerea cererii de servicii / Diminuare de venituri pentru firme;

5. Revizuire sau actualizare amenajamente silvice;

6. Costuri de administrare arii naturale protejate cu protecție strictă

Pe lângă cele calculate, o serie de costuri pot fi enunțate ca emergente în contextul desemnării de arii protejate. În principiu, orice dimunare procentuală a volumului de materie primă, în cazul analizat 10% masă lemnoasă, induce în cadrul firmelor o dimunare procentuală echivalentă a angajaților. Totate compensările și mecanismele de atenuare ulterioare ale companiilor se vor evidenția ca și costuri suplimentare. In mode identic, susținerea lipsei locurilor de muncă are costuri pe care statul trebuie să le susțină o perioadă mai lungă sau mai scurtă, dependent de felul în care este pregătit strategic pentru sporirea suprafețelor de protecție strictă.

Impactul socio-economic pentru protectia stricta a 10% din pajiștile permanente (pășuni/fânețe)

Pentru pajiști permanente se impune abordarea a două scenarii motivat de faptul că regimul de protecție strictă a acestor habitate ar putea avea două direcții. O protecție prin non-intervenție și o protecție prin managemant activ, acesta însemnând cosit sau pășunat.

Pentru regimul de protecție strictă al pajiștilor permanente au fost analizate următoarele pierderi/costuri:

1. Pierderi datorate imposibilității utilizării prin pașunat sau cosit (caz ZPS);

2. Diminuarea prețului de piață al proprietății (caz ZPS);

3. Interdicția de aplicare a lucrărilor de creștere a productivității (caz ZPI);

4. Diminuarea prețului de piață a proprietății (caz ZPI);

5. Costuri de administrare arii naturale protejate cu protecție strictă.

Impactul socio-economic pentru protecția stricta a 10% din zone umede/habitate acvatice

În zona pilot (Maramureș) nu se utilizeaza resurse acvatice vii prin pescuit comercial. Deasemenea, nici turbăriile nu sunt exploatate pentru extragerea turbei, resursele fiind mici și punctuale. Resursele acvatice vii sunt utilizate de către pescarii recteativi ce aparțin unor asociații fără scop patrimonial (non-profit) și care au obligația refacerii stocurilor de pește prin repopulări. În acest context, pentru calcularea potețialelor costuri legate de impunerea unui regim de protecție strict se poate lua în calcul doar interdicția de utilizarea a resurselor minerale din albiile minore ale cursurilor de apă.

Pentru regimul de protecție strictă al apelor au fost analizate următoarele pierderi/costuri:

1. Interdictia de exploatare a resurselor regenerabile (agregate minerale);

2. Costuri de administrare arii naturale protejate cu protecție strictă.

Pentru cursurile de apă, după aplicarea regimului de protecție strictă pot apărea și interdicții de realizare captări de apă de suprafață pentru alimentări în scop potabil sau pentru piscicultură. Costurile asociate necesită însă o analiză caz cu caz.

Impactul socio-economic la desemnarea siturilor Natura 2000

Desemnarea siturilor Natura 2000 (SAC, SCI și SPA) nu produce direct pierderi pentru că nu stabilește un regim de non-intervenție sau interdicții cu caracter general pentru derularea unor activități. Utilizarea resurselor naturale este posibilă cu limitări ce apar doar în momentul în care se realizează procedurile de evaluare adecvată a impactului asupra ariilor naturale protejate (procedura EA). Cu certitudine, desemnarea siturilor Natura 2000 aduce costuri suplimentare. Inclusiv parcurgerea procedurii EA este un cost suplimentar pentru proprietari, administratori de terenuri și pentru investitori. Creșterea costurilor se va reflecta cert în piața de bunuri și servicii, afectând starea de fapt existentă.

Spre exemplu, conform cu articolul „Assessment of Possible Production Leakage from Implementing the EU Biodiversity Strategy on Forest Product Markets”, intr-un scenariu moderat de implementare, volumul de echivalent lemn rotund s-ar reduce cu cca. 9% la nivelul EU. Acest scenariu, ar duce la reducerea proporționala a locurilor de munca, respectiv la efecte indirecte (scurgeri) pe piețele din afara UE.

Cele mai evidente costuri apar pentru păduri. Pentru pajiști permanente și ape consideram ca restrictiile impuse de regimul de conservare al retelei N2000 nu implica costuri suplimentare, în afara celor legate de obținerea actelor de reglementare (procedurile de evaluare adecvată) și care nu pot fi cuantificate pe unitate de suprafață ci doar individual, pe proiect sau plan.

În cele ce urmează, vom realiza o estimare a costurilor asociate desemnării siturilor Natura 2000 pentru:

1. Diminuarea volumului de lemn recoltat anual;

2. Revizuire/actualizare amenajamente silvice;

3. Costuri suplimentare pentru serviciile de intreținere și exploatare;

4. Costuri de administrare arii naturale protejate.

Impactul socio-economic la desemnarea ariilor naturale protejate de interes național ce nu impun protecție strictă

Rezervațiile naturale și parcurile naturale sunt arii protejate de interes național cu o heterogenitate ridicată din punct de vedere al obiectivelor de conservare și al managementului aplicabil. Rezervațiile naturale pot fi desemnate pentru o singură specie țintă sau pentru o multitudine de caracteristici biotice și abiotice. Din această perspectivă o evaluare a costurilor este dificilă sau chiar dacă se realizează ea nu va putea avea o utilizare practică pentru a se forma o imagine reprezentativă asupra costurilor asociate desemnării acestei categorii de arie protejată. În aceeași situație se află și parcurile naturale care cuprind un mozaic de zonări, de la cele mai permisive până la cele mai restrictive din punct de vedere conservativ. Pentru aceste categorii de arii protejate, evaluarea pierderilor și a costurilor asociate se poate face doar caz cu caz.

În aceste condiții, cu certitudine se pot evalua doar costurile asociate administrării acestor categorii de arii protejate.

NOTĂ

Varianta prezentă a Studiului de impact este un document supus dezbaterii publice prin intermediul aplicației eFeedback dezvoltată în proiect. Documentul va fi încărcat în Platforma web a proeictului de unde va fi notificat către factorii interesati.

Date de contact pentru coresponență:

Călin Ardelean

Tel. 0735 317 548

Mail: [email protected]z